Şi uite cum am ajuns să fim împânziţi de gadgeturi,
într-o eră a calculatoarelor plină de adicţie virtuală sau mai bine zis într-o eră a
facebook-ului unde fiecare are telefonul propriu umplut cu aplicaţii peste
aplicaţii de nu mai ştii pe care s-o descarci acum şi pe care să o testezi mai
târziu şi tot aşa. Eşti foarte atent la folosirea telefonului, închizi fiecare
aplicaţie cu grijă după folosinţă ca nu cumva să îi forţezi memoria ram prea
mult şi nu-ţi dai seama defapt că ajungi să fi controlat de un cub (aş vrea să pot
spune rubic).
Tema pe care vreau să o abordez însă, este alta. Şi
anume: abordarea corectă a sentimentelor.
Îmi dau seama cu stupoare că nu numai libertatea aceasta cotidiană
s-a cam pierdut dar şi libertatea în abordarea corectă a sentimentelor. Ne înhămăm
în relaţii fără să avem o bază clară în minte despre ce e iubirea („lasă că-mi
dau eu seama pe parcurs ce şi cum), în ce constă o relaţie, cum te raportezi la ea şi ce-i de făcut
totuşi, în cazul în care aceasta se pierde pe drum iar tu rămâi blocat. Nici
prin minte nu îţi mai trece dacă e ok să începi aşa ceva. Deobicei, o relaţie
se începe fiindcă îl placi\o placi iar planurile mai serioase vin ulterior, nu înainte. Şi mă repet,
se termină totul iar tu..rămâi blocat\ă.
Citesc uneori noutăţile cu care-mi umple facebook’ul newsfeed’ul şi rămân afiş. Îmi aduc aminte că era un
fel de fotografie lirică undeva pe acolo şi suna ceva de genul: 7 rules for a
simple, happy life: Make peace with your past so it wont disturb your present.
2. What other people think of you is none of your business. 3.Time heals almost
everything. So wait up, give it time. 4. No one is in charge of your happiness.
Except you. 5. Dont compare your life with others and dont judge them, you have
no idea what their journey is all about. 6. Stop thinking too much. Its all
right not to know all the answers. They will come to you when you least expect
it. 7. Smile. You dont own all the problems in the world. J
7 reguli... iar dacă le respecţi, ai să ai o viaţă
liniştită, fericită J))). Nu ştiu în ce măsură conştientizaţi aceste
fotografii cu astfel de “citate” dar astea-s asemenea celor
care au mesajul ăla de : dacă dai share, primeşti un lamborghini, dacă dai like,
primeşti un iphone 7.
Şi cum poţi face faţă trecutului? El e existent acolo, te
bântuie ziua, noaptea şi în orice oră , în orice loc te-ai găsi, indiferent că
eşti pe planeta asta, sau în oricare alt loc din spaţiul cosmic. Ai putea să
încerci totuşi, partea extremistă, să te faci cosmonaut fiindcă ai auzit de la mama Google că pe lună omul are cu 3
sferturi mai puţin greutatea sa. Şi ce rezolvi? Nici măcar acolo nu vei scăpa
de greutatea trecutului.
Poţi întreba prietenii şi oamenii de lângă tine pe care-i
vezi mai puternici şi ştii că au trecut şi ei peste lovituri din astea..
amoroase.Vei primi sfaturi gen: “mi-am omogenizat
energiile negative şi dureroase
în lucruri constructive şi am lăsat timpul să treacă...încearcă şi tu”
. Dar în tot timpul ăsta.. când nu
aveai ocupaţie, erai terminat/ă. Erai dependent de muncă, învăţat, citit sau orice
altceva care să îţi ia gândul de la. Da, este adevărată partea de la PRIMA
REGULĂ A UNEI VIEŢI SIMPLE ŞI FERICITE: Atât timp cât trecutul nu este împăcat,
prezentul şi de cele mai multe ori, chiar şi viitorul, îşi schimbă variabila.
Nu vei putea „merge mai departe”. Şi ce faci cu...trecutul ăsta care nu-ţi dă pace delocul
locui? Nu te poţi lovi la cap să-ţi pierzi memoria, fiindca mai ai totuşi
nevoie de ea. Trecutul acesta, fiecare
îl cărăm în spate. Într-un rucsac încă dinainte de clasa întâi. Adunăm acolo
tot ceea ce am trăit, amintiri, persoane pe care le-am întâlnit de-a lungul
vremei, împăcări, despărţiri de oameni dragi, ş.a.m.d. . Ce faci?
Abordarea
corectă a sentimentelor.
Iau
un verset cheie care se găseşte
la 1Petru 5: 7. “Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi
îngrijeşte de voi.
Sentimentele noastre sunt în esenţă un produs al
gândurilopr noastre şi un indicator al sănătăţii noastre spirituale. Fiecare
gândeşte drept urmare, fiecare are sentimente, are o latură emoţională. Natura
noastră emoţională a fost creată de către Dumnezeu şi funcţionează ca un
indicator al sufletului, descoperind adâncimile caracterului nostru şi
calitatea gândurilor noastre .Astfel, recunoasterea rolului sentimentelor
(indicator şi nu conducător) precum şi raportarea corectă la acestea te va
conduce la o victorie spirituală.
Sentimentele sunt pentru sufletul tău ceea ce este
durerea pentru trup. Şi crede-mă, de n-ai simţi durerea, ai fi plin de
cicatrici în câteva săptămâni. Ai merge la control pe fiecare săptămână ca să
fi sigur că eşti sănătos. În cartea “Darul durerii” Philip
Yancey impreună cu Dr. Paul descriu cazul unul copil care s-a născut fără
simţul durerii. Dumnezeu ne-a dat capacitatea de a simţi durerea pentru
protecţia noastră.
Şi
la fel cum durerea îi oferă informaţii trupului tău, sentimentele îi oferă
informaţii sufletului tău. Deşi ar fi tentant să crezi că este mai bine să nu
experimentezi sentimente negative precum deprimarea, neliniştea suferinţa sau
mânia, acestea îţi sunt totuşi de folos deoarece te ajută să te adaptezi la
realitate.
Sentimentele
sunt deasemenea rezultatul a ceea ce alegi să crezi.
Nu
eşti atât de mult afectat de mediul şi de împrejurările în care te afli, ci de modul în care le percepi . În viaţa ta
se produc diferenţe fundamentale atunci când îl iei în calcul şi pe Dumnezeu.
Te lupţi cu trecutul, mai apar şi
nişte evenimente negative care îţi înrădăcinează şi mai mult starea.. şi dai de
stres. Stresul apare deoarece cele 5 simţuri percep ce se întâmplă în jurul tău
şi transmit informaţia creierului. Mintea interpretează informaţiile primate
generând ceea ce simţi în legătură cu situaţia\ile respective. Stresul apare de
cele mai multe din faptul că
ajungi să crezi minciuna conform căreia eşti neajutorat şi lipsit de speranţă,
ca urmare a experienţelor negative din trecut. Adevărul e că... în Hristos nu
eşti fără speranţă şi nici lipsit de ajutor. Vindecarea de sentimentele de
neajutorare şi deznădejde este posibilă prin schimbarea gândirii. Aceasta e
ceea ce biblia numeşte înnoirea minţii (Romani 12:2). Trebuie să înţelegi şi să
alegi ce anume e adevărat cu privire la Dumnezeu şi nu ceea ce te-au determinat
experienţele tale să crezi pentru că ceea ce simţi nu este modelat atât de mult
de evenimentele petrecute, cât de modul în care le vezi.
Sentimentele
sunt ca un bec de avertizare pe bordul unei maşini. El există pentru a te
avertiza cu privire la o potenţială problemă gravă de sub capotă. Poţi conduce
încă o vreme însă dacă nu te ocupi de problemă, poţi da de situaţii urâte.
Există 3 metode principale de a reacţiona atunci când se
aprinde becul.
1.
Poţi
să iei o bucată de bandă izolieră şi să acoperi spunând “nu
este nici o problemă, lumina a
dispărut”
- aceasta se numeşte SUPRIMARE
2.
Poti exploda, să iei un ciocan şi să
spargi becul – cel puţin se rezolvă chestiunea imediată. Aceasta e o EXPRIMARE
necontrolată.
3.
Poţi să te uiţi sub capotă şi să
indentifici problema- aceasta se numeşte RECUNOAŞTERE.
Suprimarea
este atunci când, în mod conştient, ingori sentimentele fie alegi să nu te
ocupi de ele , fie să nu vorbeşti despre şi să te închizi în tine, ceea ce e
atât de nesănătos şi nesincer. Suprimarea emoţională poate fi unul dintre
motivele principale pentru care oamenii au parte de suferinţe. Sentimentele nu
mor daca le ingropi! Ele-s îngropate de vii şi ies la suprafaţă în feluri
nesănătoase şi pe neaşteptate. E ca şi cum ai încerca să îngropi o cârtiţă care
îşi va săpa drumul spre suprafaţă din nou. Suprimarea sentimentelor duce la
comunicare nesincera şi este dăunatoare din toate punctele de vedere( psihic,
fizic, spiritual) Una din greşelile frecvente făcute între oameni e confundarea
SUPRIMĂRII cu IERTAREA.
Exprimarea necontrolata (Explozie) – o altă cale nesănătoasă de a reacţiona la
sentimente este să exprimi violent tot ceea ce simţi, fără să gândeşti.
Problema exprimării necontrolate este că ea nu este sănătoasă pentru cei din
jur. Poate că pe moment ţie ţi se va părea bună
dar ar putea fi devastatoare din toate punctele de vedere pentru cei din
jur.
Recunoasterea( sinceritatea ) – reacţia sănătoasă atunci când te simţi mânios,
îngrijorat sau deprimat , este să fi sincer cu tine recunoscând ceea ce simţi.
Apoi trebuie sa fi sincer cu Dumnezeu , spunându-i ceea ce simţi. Acestă
sinceritate (cu tine însuţi şi Dumnezeu) te va conduce la acceptarea problemei
cu care te confrunţi şi pregăteşte terenul pentru rezolvarea ei. Iisus a fost
sincer din punct de vedere emoţional. În grădina Ghetsimani când s-a rugat
Tatălui, spunându-I ceea ce a simţit şi rugând pe Tatăl să depărteze paharul
ce avea să-L bea. Iar acum pun întrebarea... dacă Divinitatea şi-a exprimat cu
sinceritate emoţiile cu atât mai mult trebuie să o faci şi tu! Nu poţi fi întro
stare corectă cu Dumnezeu dacă nu eşti sincer. De aceea El poate alege ca
uneori să te determine să fii sincer.
Poţi
alege să trăieşti încătuşat de trecut şi să alegi să îl suprimi de fiecare dată
când apare în prezent dar cât vei mai putea continua aşa? 1 an? 2?
3? Sau poţi alege abordarea
corectă a sentimentelor ca mai apoi chiar să poţi trăi fără stres... Abordarea
corectă a sentimentelor te va conduce către LIBERTATE.
Articol realizat cu ajutorul echipei de studiu a bisericii Efraim .
